povestea balenei -poveste + fisa

Povestea balenei

                                     după Joseph Rudyard Kipling

                                

Odată,   demult,  trăia  în  mare  o  Balenă  şi  Balena  aceasta  mânca  tot  soiul  de  peşti. Mânca şi steaua-de-mare, şi pisica de mare, şi crabul, şi crapul, şi morunul, şi barbunul, şi calcanul, şi ciortanul, şi cega, şi păstruga, şi homarul, şi ţiparul. Toţi peştii pe care-i găsea pe unde umbla, îi înfuleca – uite aşa!

Dar tot hăpăind, se pomeni într-o zi că nu mai rămăsese în toată marea decât un singur peştişor: un peştişor mic de tot, dar tare isteţ, care înota la adăpostul urechii drepte a Balenei, ca să fie în afara oricărei primejdii. Nemaigăsind nimic de mâncare, Balena se ridică în coadă şi spuse:

— Mi-e foame.

Auzind vorbele acestea, peştişorul cel isteţ răspunse cu o voce mică, dar şireată:

Nobil şi generos cetaceu, ai gustat vreodată om?

— Nu, răspunse Balena. Ce gust are?

— Are gust bun, spuse peştişorul cel isteţ. E bun, dar cam greu de mistuit.

— Atunci fă-mi rost de câţiva, spuse Balena plesnind din coadă, de se înspumă marea cât vedeai cu ochii.

— Ţi-ar ajunge şi câte unul, din când în când, spuse peştişorul cel isteţ. Dacă înoţi până la cincizeci de grade latitudine nordică şi patruzeci de grade longitudine vestică, o să afli în mijlocul mării, şezând pe o plută, un marinar naufragiat, îmbrăcat doar cu o pereche de pantaloni de pânză albastră, cu o pereche de bretele şi înarmat cu un cuţit. Trebuie însă să-ţi mărturisesc că marinarul este un om grozav de înţelept şi de priceput.

 Aşa că Balena se aşternu la drum şi înotă, şi iar înotă, cât putu de repede, până ce ajunse la cincizeci de grade latitudine nordică şi patruzeci de grade longitudine vestică. Acolo, pe o plută, în mijlocul mării, îmbrăcat doar cu o pereche de pantaloni de pânză albastră, cu o pereche de bretele şi înarmat cu un cuţit, şedea singur-singurel un marinar naufragiat, bălăcindu-şi picioarele în apă.

De îndată ce-l zări, Balena deschise gura mare, atât de mare, încât colţurile buzelor i se lăsară până aproape de coadă. Îl înghiţi pe marinar cu pantaloni, bretele, cuţit şi cu plută cu tot. Îl înghiţi şi-i dădu drumul în cămara caldă şi întunecoasă a pântecului ei. Apoi plescăi din buze şi făcu trei tumbe.

Dar, de îndată ce se văzu în pântecul Balenei, marinarul, care era un om grozav de înţelept şi de priceput, se porni pe ţopăit şi trântit, pe sărit şi buşit, apoi lovi şi izbi, se smuci, se răsuci, trosni şi plesni, muşcă şi pişcă, se învârti, se zvârcoli, urlă şi strigă, se târî şi ocărî şi sudui, se stropşi şi hăuli, şi se puse pe dănţuit tocmai unde nu trebuia.

 Şi, nu mai încape vorbă, Balena se simţi cum nu se poate mai nenorocită. Aşa că îi spuse peştişorului cel isteţ:

— Omul acesta e greu de mistuit, şi unde mai pui că din pricina lui şi sughit. Ce să fac?

— Spune-i să iasă. îşi dădu cu părerea peştişorul cel isteţ.

Zis şi făcut. Balena strigă în josul gâtlejului către marinarul naufragiat:

— Ieşi afară şi poartă-te cuviincios! Din cauza ta sughit întruna.

— Nu, nu, răspunse marinarul, nu merge aşa. Altul o să fie târgul nostru. Du-mă acasă, până la stâncile albe ale Albionului şi pe drum o să mă mai gândesc.

Şi se porni să dănţuiască mai dihai decât până atunci.

— Ai face mai bine să-l duci acasă, o sfătui peştişorul cel isteţ. Trebuia să te fi prevenit că-i un om grozav de înţelept şi de priceput.

Aşa că Balena se puse iarăşi pe înotat şi înotă, şi iar înotă cu aripioarele şi coada, atât de repede cât o lăsa sughiţul. În sfârşit, zări ţărmul de baştină al marinarului şi albele stânci ale Albionului. Ajunsă acolo, se săltă cu jumătate din trup pe plajă şi deschise o gură cât o şură, strigând:

— Aici coboară cei care merg la Winchester, Ashuelot, Nashua, Keene şi celelalte staţii dinspre Fitchburg. Şi când rosti Fitch, marinarul sări afară la lumină.

Dar, pe când Balena înota de zor spre ţărm, marinarul, om grozav de înţelept şi de priceput, pusese mâna pe cuţit şi, spărgând lemnele plutei, făcuse o mulţime de aşchii pe care apoi le legase strâns cu bretelele într-un fel de grătar. Odată treaba terminată, înţepenise grătarul în gâtlejul Balenei. Şi acolo rămase. Apoi recită următoarele versuri:

„Un grătar ţi-am pus în gât,

Să-ţi piară pofta să mănânci atât!”

Şi marinarul, de felul său, era lipsit de scrupule.

Odată ce păşi pe mal, se duse acasă la mămica lui, care-i dăduse voie să se bălăcească; mai târziu se însură şi trăi fericit încă mulţi ani. Şi tot aşa de fericită fu şi Balena. Dar, din ziua aceea, grătarul din gâtlej, pe care nu putu nici să-l scuipe, nici să-l înghită, n-o lăsă să mănânce decât peşti foarte, foarte mici. Iată de ce, în zilele noastre balena nu mănâncă oameni, nici băieţi, nici fetiţe.

Peştişorul cel isteţ fugi şi se ascunse în mâlul de sub pragul Ecuatorului. Se temea ca nu care cumva balena să se fi mâniat pe el.

& Vocabular:


a înfuleca = a mânca repede şi cu lăcomie

hăpăind = înghiţind repede şi cu zgomot

şireată = şmecheră, prefăcută

nobil = cinstit, ales

generos = care oferă, darnic

cetaceu = animal ce trăieşte în mare sau ocean

mistuit = digerat

plută = platformă de lemn plutitoare

naufragiat = ajuns în apă în urma scufundării bărcii

pântec = burtă

a plescăi = a face zgomot cu limba şi buzele

tumbe = rostogoliri peste cap

se stropşi = se răsti încruntat

hăuli = chiui, strigă tare

din pricina = din cauza

Albion = nume vechi al Angliei

mai dihai = mai puternic

să te fi prevenit = să te fi atenţionat

de baştină = natal, unde s-a născut

lipsit de scrupule = lipsit de corectitudine şi onoare

Ecuator = cerc imaginar ce împarte pământul în două emisfere


cincizeci de grade latitudine nordică şi patruzeci de grade longitudine vestică = unităţi de măsură pentru distanţele marine şi oceanice

 

@ Exerciţii

& 1. Răspunde la întrebări:

a) Cu ce se hrănea Balena?

___________________________________________________________

b) De ce stătea peştişorul cel isteţ în spatele urechii Balenei?

___________________________________________________________

c) Ce sfat îi dă peştişorul Balenei?

___________________________________________________________

d) Pe cine înghiţi Balena de foame?

___________________________________________________________

e) Ce făcu marinarul în burta Balenei?

___________________________________________________________

___________________________________________________________

f) Ce-a păţit Balena din cauza marinarului?

___________________________________________________________

g) Ce fu nevoită Balena să facă?

___________________________________________________________

h) Ce-şi dorea marinarul?

___________________________________________________________

i) Cum reuşi marinarul s-o îndemne pe Balenă să mănânce doar peşti mici?

___________________________________________________________

g) Ce s-a întâmplat cu peştişorul cel isteţ?

___________________________________________________________

& 2. Spuneţi părerea! Dacă această lectură ar fi o legendă, ce fapt real din viaţa Balenei ar prezenta aceasta?

___________________________________________________________

b) De ce crezi că pe tot parcursul întâmplării, scriitorul îi spune mereu peştişorului „cel isteţ” iar marinarului „un om grozav de înţelept şi de priceput”?

___________________________________________________________

___________________________________________________________

lecturi pentru vacanta -titluri

Lecturi literare pentru clasa a II-a

Literatura română

  • T.Arghezi – Zdreanţă, Hoţul
  • V. Alecsandri – Iarna
  • D. Bolintineanu – Preda Buzescu
  • A. Blandiana – Întâmplări din grădina mea
  • O. Cazimir – Gospodina
  • G. Coşbuc – Iarna pe uliţă
  • B.Şt. Delavrancea – Bunicul
  • V. Dinescu – Din isprăvile lui Nastratin Hogea
  • M. Eminescu – Ce te legeni…
  • E. Farago – Motanul pedepsit
  • M. Sântimbreanu – 3 povestiri , la alegere, din vol. Recreaţia mare
  • G. Topârceanu – Balada unui greier mic

Literatura universală

  • H. Ch. Andersen –Fetiţa cu chibriturile
  • La Fontaine – Corbul şi vulpea
  • Fraţii Grimm – Muzicanţii din Bremen
  • N. Nosov –Aventurile lui Habarnam
  • L. N. Tolstoi – Furnica şi porumbiţa
  • K. Ciukovski – Doctorul Aumădoare

chestionar – violenta

CHESTIONAR VIOLENŢĂ

 

Prin agresivitate elevii înţeleg-ameninţări

                                                -loviri

                                                -injurii

Apar foarte des manifestări violente ăntre elevi mai ales în timpul pauzelor.

Cei mai mulţi elevi au fost victime a unui comportament  agresiv şi au răspuns la rîndul lot tot prin agresivitate.

Elevii consideră că un cadru didactic   –     conducerea şcolii sunt persoane în măsură să aplaneze conflictele apărute în şcoală.

Neînţelegerile dintre elevi, anturajul   sau chiar situaţia familială conflictuală sunt cauze care generează  situaţii conflictuale şi agresive.

Televizorul sau calculatorul  reprezintă principala preocupare a elevilor în  timpul liber.Scenele violente vizionate la televizor sau pe internet au fost imitate cel puţin o dată  de către elevi.

Jignirile dintre colegi )injuriile) sunt  o sursă  permanentă de agresivitate verbală şi fizică.

Pedeapsa din partea părinşilor şi repercursiunile la nivelul şcolii sunt motive ce reţin elevii  să acţioneze în mod violent.

tematica lectoratelor cu parintii

Scoala cu clasele I-VIII PLEŞEŞTI

 

 TEMATICA ŞEDINŢELOR / LECTORATELOR CU PĂRINŢII

                                           ELEVILOR CLASEI  a II-a  

                               

 AN ŞCOLAR 2010 – 2011

 

 

Nr. crt Tema propusă Data Locul de desfăşurare
                               SEMESTRUL I
1.
  • Instruire privind protecţia muncii elevilor
  • Măsuri organizatorice:

– alegerea comitetului de părinţi pe clasă

– constituirea consiliului clasei

– asigurarea materialelor suport pentru limba română, matematică, educaţie plastică, abilităţi practice, opţional.

– ordonarea sălii de clasă

   

Sala de clasă

2.
  • Instruire privind completarea dosarelor pentru achiziţionarea unui calculator (legea 269/2004)
  • Instruirea elevilor şi părinţilor privind protecţia muncii la educaţia fizică
  • Probleme administrative
   

Sala de clasă

3.         Violenţa în şcoli

            (-Lectorat cu părinţii-)

  Sala de clasă
4.
  • Antrenarea părinţilor pentru serbarea pomului de crăciun
  • Analiza situaţiei la învăţătură la sfârşitul semestrului I
   

Sala de clasă

                                SEMESTRUL AL II LEA
5.
  • Ajutorul pe care îl pot da părinţii elevilor – lecţie practică
  • Probleme administrative
   
6.
  • Cum putem preveni îmbolnăvirea copiilor noştri

         (-Lectorat cu părinţii)

*Întâlnire cu medicul comunei

   
9.
  • Organizarea unei excursii cu părinţii şi elevii clasei
  • Probleme de ordin interior
   
10.
  • Analiza situaţiei la învăţătură la sfârşitul semestrului al II-lea
  • Indicaţii privind activitatea elevilor pe timpul vacanţei
   
         

regulament – excursii

 

REGULI  DE RESPECTAT:

  • se merge pe cât posibil, uniform, într-un ritm în funcţie de configuraţia terenului (urcuş, coborâş, plan) în grup compact, fiind interzisă îndepărtarea de colegi şi organizator;
  • astfel, stand in jurul organizatorului, fiecare membru al grupului poate  să recepteze explicaţiile care se dau şi toate comenzile trebuie respectate  cu stricteţe; respectarea acestora face să se desfăşoare fără incidente activitatea;
  • traversarea străzii se face numai la semnalul conducătorului de grup;
  • la intrarea în obiectivul de vizitat se închide telefonul, se ascultă cu foarte multă atenţie discursul ghidului, fără să fie deranjaţi colegii care sunt dornici să asculte;
  • să fii silenţios, să nu-ţi deranjezi colegii, să le respecţi momentele de odihnă, să vorbeşti fără să acoperi vocile celor din jur, să fii serviabil, amabil şi atent cu toţi  colegii.

 

                     ÎMBRĂCĂMINTE:

  • din momentul în care ştii că vei pleca îţi scrii necesarul de lucruri pe care trebuie să le ai la tine; de câte ori îţi aminteşti câte ceva, completezi lista (care trebuie să-ţi fie la îndemână);
  • lucrurile să fie puse într-un rucsac impermeabil încărcat atât cît să poată fi dus cu uşurinţă, după posibilităţile fiecăruia;
  • lenjeria să fie din ţesături de bumbac spre a permite ventilaţia aerului între corp şi exterior, iar hainele alese să fie uşoare;
  • indiferent de previziunile meteo sunt necesare o flanelă de lână, un fular, batiste, o bască, pelerină subţire, impermeabilă;
  • încălţămintea să fie din piele (ghete) şi care să fi fost purtată în prealabil pentru a te asigura că iţi este comodă.

 

ALIMENTE:

  • de preferat sandvişuri cu brânză fermentată, şuncă, salam uscat; ouă fierte (numai de găină), friptură ; preparate vidate, conserve numai în cutii neruginite, borcane fără plesnituri şi cu capacele nebombate, pâinea feliată, biscuiţi, prăjituri de casă (fără cremă), ciocolată, bomboane, ardei graşi, castraveţi, roşii, fructe;
  • apa este băutura indicată în timpul drumului şi nu sucurile si băuturile carbogazoase;
  •  nu este bine să bea mai multe persone din aceeaşi sticlă;
  • de câte ori este posibil, apa trebuie reîmprospătată direct de la izvor, nu din alte surse;
  • alimentele să fie astfel ambalate încât să fie foarte uşor  de servit (cel mai indicat sub formă de sandvişuri, fiecare ambalat   – separat în folie).

 

MEDICAMENTE:

  • o punguliţă care să conţină: soluţie dezinfectantă, comprese sterilizate, leucoplast, câteva feşi, fenosept, aspirină, algocalmin sau alte produse medicamentoase cu care participanţii sunt obişnuiţi;
  • pentru cei cărora le este rău , obligatoriu pastile necesare acestei stări precum şi pungi rezistente – la îndemână.

 

DIVERSE

  • batistuţe de hârtie;
  • hârtie igienică;
  • pastă de dinţi şi periuţă specială pentru călătorii, săpun –  de preferat lichid în recipient mic, prosoape mici;
  • ac şi ată, ambulate in cutiuţe speciale – pentru a nu te răni, ace de siguranţă;
  • pungi goale necesare pentru depozitarea hainelor murdare, etc.;
  • tot în pungi se pun ambalajele, mancarea rămasă care se aruncă la primul coş;

 

IMPOTRTANT:

  • cunoscând traseul şi obiectivele de vizitat încerci să te documentezi despre ceea ce vei vedea, astfel încăt să deţii câteva detalii în plus faţă de ce ai acumulat la şcoală;
  • un carneţel si un instrument de scris (zilnic să-ţi notezi locurile pe unde ai trecut, obiectivele vizitate, impresiile);
  • la întoarcere se recomandă scrierea impresiilor despre cele văzute precum şi comentarii referitoare la comportamentul coechipierilor tăi.

parteneriat educational scoala -dispensar uman

Acord de parteneriat 

 

Între:

Şcoala Generala cu clasele I-VIII Pleşeşti 

ŞI

  • Dispensarul Uman Pleşeşti

Scop:  formarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de sănătate, promovarea unui stil de viaţă de calitate; dezvoltarea armonioasă sub aspect psiho-fizic al elevilor prin derularea unor activităţi referitoare la igienă, sănătate, precum şi cunoaşterea normelor necesare integrării în viaţa socială şi reguli de securitate personală şi de grup.

Responsabilităţile părţilor

În prezentul acord de parteneriat părţile se angajează să elaboreze şi să respecte agenda de lucru; eventualele modificări se vor anunţa pe parcurs 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PARTENERIAT  EDUCAŢIONAL

 

Moto:

Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic

(Schopenhauer)

 

Denumirea proiectului:  CE  TE  DOARE ?         

ARGUMENT

Într-o lume în care tehnologia acaparează universul copilăriei, copiii sunt privaţi de mişcarea atât de necesară corpului şi dezvoltării sale armonioase. Copiii sunt privaţi de prea multe ori de o alimentaţie sănătoasă şi corespunzătoare vârstei, din păcate de foarte multe ori, din inconştienţa părinţilor, sau diferitele probleme financiare sunt privaţi chiar de controalele şi îngrijirile medicale şi stomatologice necesare unei dezvoltări mintale şi corporale armonioase. Predispoziţia biologică nu este o sentinţă, iar mediul social este o şansă. Sentinţa produsă de societate e mai periculoasă pentru un copil în dezvoltare decât predispoziţia biologică. Pornind de aici, trebuie să înţelegem faptul că trăim într-o lume a diversităţii umane, că şcoala nu se poate eschiva de la rolul de promotor al progresului uman şi că doar ea poate facilita schimbarea mentalităţii şi atitudini faţă de cerinţele educative ale tuturor copiilor.

Elevii să se simtă ocrotiţi, să ştie că nu numai familia le poartă de grijă, ci şi şcoala şi comunitatea locală -dispensar, primărie, biserică; orice problemă ar avea (de sănătate, probleme sociale) să ştie cui să i se adreseze pentru a se simţi în siguranţă.

Iniţiem acest parteneriat  pentru a veni în ajutorul elevilor, încercând să le asigurăm o dezvoltare fizică şi mintală armonioasa

SCOP – formarea unei atitudini sănătoase şi responsabile faţă de sănătate ca şi a celor din jur, a unui stil de viaţă sănătos

OBIECTIVE:

  • utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate
  • să cunoască, să aprecieze importanţa personalului medical în menţinerea sănătăţii
  • să cunoască consecinţele nerespectării deprinderilor igienice
  • adaptarea unui comportament care promovează un stil de viaţă sănătos
  • formarea unei atitudini pozitive pentru menţinerea sănătăţii proprii şi a celor din jur
  • să înţeleagă noţiunile de SĂNĂTATE, BOALĂ, IGIENĂ
  • formarea deprinderilor de alimentaţie raţională
  • să înţeleagă necesitatea curăţeniei, păstrându-şi curate: corpul, hainele, camera
  • să-şi cunoască propria stare de sănătate şi simptomele unor stări de boală
  • să-şi îmbogăţească vocabularul propriu, utilizând noţiuni-termeni de uz practic medical

GRUPA ŢINTĂ

  • elevii clesei a IV-a (reprezentant  -învăţător  Ungureanu Violeta)

PARTENERI

1.Şcoala Generala  cu clasele I-VIII Pleşeşti(înv. Ungureanu Violeta,

2. Dispensarul uman  Pleşeşti instituţie reprezentată de doctor RotaruCarmen – medic, Medicină General

Durata

Oct. 2010 – iunie 2011

  Denumirea activităţii Detaliere Răspunde

Perioada

Obs.
1 Să ne cunoaştem – prezentarea proiectului şi a obiectivelor

– întocmirea documentaţiei

 Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Octombrie 2010

 
2 Igiena individuală şi colectivă Să pun săpunul cu mine! Masă rotundă, discuţii lămuritoare privind igiena pesonală şi colectivă Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Noiembrie 2010

 
3 Farfurie plină… .farfurie goală Dezbateri privind educaţia gastronomică. Chestionare  Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Decembrie 2010

 
4 Uzul şi abuzul de medicamente Prelegere explicativă referitoare la consumul medicamentelor Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Februarie 2011

 
5 Nino! Nino! Şi primul ajutor Activitate practică – acordarea primului ajutor  Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Martie 2011

 
6 Ce-ai în cană?

Ceai de ………

Miracolul plantelor medicinale

Masă rotundă

Expoziţie de desene, ,(plante, flori)

Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Aprilie 2011

 
7 Ştim să râdem – glume

– poezii

– anecdote

(dialog medic/pacient)

Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Mai 2011

 
8 Dimensiunea mea Cunoaşterea indicatorilor (normali) talie, greutate pentru un copil de 10 ani Medic

 Asistentă

 Cadru didactic

Iunie 2011

 

 

Forme de organizare                           

  • frontal
  • individual
  • pe grupe

Resurse materiale

  • cărţi, pliante, ilustraţii, chestionare

 

Resurse financiare

  • comitetul de părinţi

Diseminare

  • afişe în şcoală la avizier
  • fotografii